Cărți
Cea mai vândută
Scrisori din călătoria în America
Traducerea “Scrisori din călătoria în America” , volum extrem de important și de incitant în ansamblul scrierilor prozatorului polonez, completează imaginea acestuia în spațiul românesc, scoțând la lumina observații și informații care , în pofida trecerii a peste un secol de la apariția lor , nu și-au pierdut din actualitate. Scrisorile se remarcă prin spiritul de fin observator și prin sensibilitatea acută a autorului față de nedreptățile sociale , prezente pe continentul american. În mare măsură, scrisorile demontează în această privința mitul american, atât de profund ancorat în conștiința europeană, sinonim cu bunăstarea și împlinirea viselor. Este meritul domnului Bogdan Polipciuc, președintele”Dom Polski/Casei Polone” din București, de a pune la dispoziția cititorilor de la noi acest volum valoros.
Constantin Geambasu
Bătrânul - Gabriel Klimowicz
Viața lui Victor – născut în Basarabia din România Mare, în anii 1920, este un prilej de a descrie ultima 100 de ani din istoria zbuciumată a României. Victor trăiește evenimentele din perioada cumpliților ani ’40 – ‘41 (ruperea Basarabiei, Bucovinei de Nord și a Ținutului Herței de România, ruperea Ardealului în urma dictatului de la Viena, cutremurul devastator, venirea legionarilor la putere, rebeliunea legionară, dictatura lui Antonescu). Personajul trece apoi prin războiul împotriva rușilor, războiul împotriva nemților, perioadele instaurării comunismului, interzicerea culturii autentice și a tradițiilor strămoșești, cooperativizarea sângeroasă, pușcăriile politice de la Pitești, Canal, Jilava, Aiud, anii de foamete, dictatura lui Ceaușescu. Urmează decembrie ’89, reabilitarea, capitalismul, democrația și viața unui bătrân de 100 de ani din vremea noastră.
Se desenează astfel treptat caracterul unui om foarte puternic, ale cărui eșecuri, izbânzi și suferințe sunt de fapt cele ale poporului român. 100 de ani de zbucium sufletesc și 100 de ani de istorie. La sfârșitul vieții, Victor se luptă cu neputințele bătrâneții, dar mai ales cu nerăbdarea, lipsa de atenție și de respect a celor din generația tânără.
În afară de toate acestea, este un roman despre drama celor bătrâni și singuri. Doar ei mai sunt conștienți de victoriile și suferințele vieții lor. Nimeni nu-i mai știe și nu-i mai înțelege așa cum au fost construiți din lovituri, bătălii și îndurări. Este drama celui conștient de sine, dar ignorat de lume pentru simplul motiv că e bătrân.
Parfumul epocilor și evoluția tehnologiilor – de la difuzorul unui singur program radio la plasmele smart cu sute de programe, de la telefonul cu manivelă la smartphone, de la trăsura cu cai la mașinile sofisticate de astăzi – au un loc privilegiat în descrierea cadrului în care se desfășoară trama romanului.
Gabriel Klimowicz
Nunta - Gabriel Klimowicz
„Nunta” este un roman care ar putea fi încadrat într-o tipologie suprarealistă. O altă încadrare posibilă ar fi aceea de roman filozofic. Dar cea mai mare parte a cărţii are o tramă de roman realist. Este subintitulat „roman de dragoste”. Dar este vorba despre „dragoste” în sensul cel mai larg. Este un roman construit pe mai multe planuri, care încearcă să surprindă dragostea în devenirea ei. Dragostea şi ura se împletesc cu viaţa şi cu moartea şi se potenţează reciproc. Eterna căutare a femeii şi a bărbatului ocupă cea mai mare parte a romanului. Personajele romanului dezvoltă o multitudine de tipuri de relaţii, de la cele pur sexuale, la războiul dintre sexe, la relaţiile armonioase bazate pe sacrificiul de sine, la dragostea în triunghi sexual, la dragostea în triunghi familial, la dragostea în triunghi mistic. La fel ca în „Banchetul” lui Platon, pe tot parcursul romanului, personajele caută dragostea absolută, cu alte cuvinte „un zeu”.
Gabriel Klimowicz
Lumea ticăloșilor - Gabriel Klimowicz
Se întinde pe durata a circa 20 de ani, din 1980 până în 2000. Este povestea a trei prieteni dintre care unul ajunge politician, altul jurnalist şi altul călugăr. Romanul explorează spaţiile în care se mişcă fiecare dintre cele trei personaje şi urmăreşte transformarea lor în această perioadă zbuciumată care traversează dictatura, evenimentele din decembrie 1989 şi începuturile democraţiei. Datele care privesc viaţa jurnalistului sunt inspirate din viaţa autorului. De aceea personajul are un nume asemănător cu al autorului.
Personajele romanului sunt atât persoane publice ( părintele Cleopa, părintele Paisie, părintele Galeriu, patriarhul Daniel Ciobotea, Dumitru Stăniloaie, poetul şi politicianul Ioan Alexandru, Corneliu Coposu, Petre Ţuţea, Ion Iliescu, Radu Vasile, Miron Cozma, Dan Marţian) cât și personaje de ficțiune. Episoadele descrise în legătură cu persoanele publice sunt inedite şi autentice. Sunt de asemenea şi o serie episoade care descriu întâmplări la care participă persoane publice ale căror nume reale sunt modificate, dar care pot fi recunoscute, probabil, de către cititori.
Romanul mai descrie şi lupta teribilă care se dă în societatea românească între cei care doresc să se îmbogăţească cu orice preţ, care consideră că neamul românesc nu are destin şi cei care vor să reînvie firescul românesc, tradiţia, scara de valori şi o normalitate întrucâtva asemănătoare cu cea din Occident, dar puternic marcată de specificul locului.
Străinul din Țara Marelui Nimic - Gabriel Klimowicz
Romanul ”Străinul” are ca temă drama celui exclus de majoritate (fie ea etnică, intelectuală, religioasă, politică, etc.). Un roman construit dintr-un puzzle al faptului divers semnificativ.
Vlad Lotocki trăiește în Țara Marelui Nimic. Chiar dacă e vorba de un cadru imaginar, faptele descrise se bazează pe o realitate cunoscută, actuală. De-a lungul romanului, Vlad Lotocki, experimentează diverse tipuri de înstrăinare: conjugală, socială, politică, intelectuală, etnică, religioasă, funerară.
Romanul este și o imagine a vieții dintr-o cetate cu repere și valori răsturnate, dintr-o junglă urbană supusă celui mai tare. Lotocki parcurge un traseu presărat cu întâmplări semnificative, care descriu realitățile lumii în care atotstăpânitor e „Marele Nimic”.
Grădina memoriei poloneze - Danuta Roman
O carte despre memorie, timp și neuitare. O fila de istorie din viaţa comunității polonezilor din România, care au contribuit la progresul și modernizarea societății românești.
În viaţa omului memoria și timpul sunt repere constante căci ce a fost nu mai poate de acum înainte să nu fi fost. Tovarășul tăcut al memoriei este uitarea care este înscrisă în legile omenești. Și totuși anumite lucruri omul simte că nu trebuie să le uite. Astfel ziua de început de noiembrie este un timp al reflecţiei, în care se aduc flori și se aprind lumini la locurile de veci ale celor plecaţi, iar cimitirele devin locuri ale memoriei.
Acestea sunt spaţii extraordinare, care transmit valori istorice, educative și culturale. Ele prezervă memoria comunităţii rechemănd-o la viaţă. Un astfel de loc este cea mai cunoscută necropolă bucureșteană Bellu. În această ”grădină a memoriei poloneze”, la începutul lui noiembrie membrii comunităţii poloneze din București aduc flori, se roagă și aprind candele. Astfel este păstrată memoria comunităţii, ca un simbol al nemuririi. În ea se regăsesc întru veșnicie oamenii și faptele lor, așa cum scria poeta poloneză Janna Kulmowa :
“Aici este amintirea și lumina
Aici un înscris și o floare vor rămâne
Dar cel plecat altunde vieţui-va
Întru veșnice hodine .”
Vă invit să-i cunoasteţi pe cei care au plecat, dar au rămas în inima, în amintirea noastră, în Grădina memoriei poloneze !
Danuta Roman
Pe cărările timpului - Danuta Roman
O carte de excepție, care prezintă personalitaţi și locuri din București ce reamintesc valoroasă moștenire culturală poloneză pe ospitalierul pamânt românesc. Volum numit „carte unicat”, de către prestigioasă agenţie PĂI, căreia îi adresǎm mulţumiri pentru frumoasele cuvinte adresate autoarei și pentru colaborarea în promovarea acestei cărți – eveniment.
O carte despre oameni și valori. Iar una dintre aceste valori este prietenia, este loialitatea faţă de ţara care i-a primit și le-a dat adăpost în clipele grele. Pǎmântul românesc a fost pentru polonezi un pământ al prieteniei, al ospitalităţîi. El i-a adăpostit în clipe de cumpănă, aici au iubit, și-au crescut copiii și s-au afirmat profesional.
De aceea, și-au iubit nouă patrie, au apărat-o și au ajutat la înălţarea și la dezvoltarea ei, în cele mai variate domenii de activitate: învăţământ, economie, armată, arhitectură, medicină, antropologie, știinţele naturii, diplomaţie, inginerie, tehnică sau în viaţa culturală.
Dragă Cititorule, vino să pășim împreună pe cărări poloneze ale timpului! Să cunoaștem oameni de excepţie, oameni care au construit poduri peste veșnicie și care au rămas în memoria colectivă, în istoria și în cultură poporului român.
Danuta Roman
Homo Videns - Danuta Roman
Cartea își propune ca subiect relaţia omului imaginii cu etica și manipularea, relaţie specifică epocii contemporane, ce prin saltul tehnologic, mai ales în domeniul tehnologiilor mass-media, a dus la apariţia lui homo videns, pentru care imaginea devine nu doar sursă de informare, ci și de manipulare și dependenţă. Problematizarea acestui demers constă în găsirea de soluţii la întrebarea privind posibilitatea continuării proiectului iluminist, prin păstrarea subiectivităţii omului imaginii, într-un spaţiu social creat și modulat de către homo videns, în care vizualitatea și tehnologia prezintă tendinţe hegemonice.
O carte despre natura lui homo videns versus homo tehnologicus si homo sapiens. Despre tentatiile tehnologizarii si valori traditionale ale comunitatilor umane intr-o societate ‘lichida” a relativismului valorilor. Despre inlocuirea apropierii dintre oameni cu o realitate virtual și necesitatea empatiei, a capacității de a iesi in intampinarea celuilalt.
